Interviuri Alumni

15 iunie 2020

O parte esențială din evoluția noastră profesională o constituie perioada studenției. De aceea, ne-am propus să contribuim la inspirația și dezvoltarea studenților Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, aducând către aceștia câteva cuvinte ale absolvenților acestei universități despre experiențele pe care le-au acumulat pe parcursul formării carierei actuale în domeniul sănătății.

 

 

George Traian Alexandru Burcea Dragomiroiu, absolvent al Facultății de Farmacie și Conf. Univ. la disciplina Controlul Medicamentului în cadrul acesteia, ne spune câteva cuvinte despre viața de student și despre cum cadrele didactice i-au fost model și l-au susținut în perioada studenției prin profesionalism, cunoștințe, ținuta morală și cultură. Cu plusurile și minusurile lor l-au determinat pe acesta să fie cel care este în prezent și speră că atât plusurile cât și minusurile lui să-i influențeze pozitiv pe studenții săi.

Cea mai frumoasă amintire din timpul studenției o reprezintă timpul petrecut alături de colegi și, dacă ar putea da timpul înapoi, ar încerca să fie mai mult timp alături de aceștia. Un pas important în cariera acestuia a reprezentat-o finalizarea și susținerea Doctoratului. Un gând pe care domnul Conferențiar îl oferă studenților pentru a reuși în drumul lor spre succes este să spere că vor putea schimba în mai bine profesiile în care își vor lua Licența și să experimenteze cât mai mult, fără să le fie teamă că vor greși.

 

 

Ana-Maria Ursulescu, absolventă a Facultății de Medicină Dentară și, în prezent, Medic Ortodont, vine în sprijinul studenților, aducând câteva sfaturi din propria experiență și  motto-ul pe care îl transmite acestora este: Do the most of your time! Pe parcursul anilor de facultate, aceasta a întâlnit profesori implicați, fapt ce i-a influențat cariera și alegerea specialității.

Cel mai frumos moment din viața de student a acesteia a fost atunci când s-a îndrăgostit și, dacă și-ar putea transmite un gând pentru perioada când era studentă ar fi să se ocupe mai intens de pregătirea profesională și de viața personală.

 

 

Alexandru Stănculescu, absolvent al Facultății de Medicină Dentară și, în prezent, Medic rezident în Ortodontie și Ortopedie Dento-Facială, ne împărtășește faptul că, deși a întâmpinat dificultăți în perioada pregătirii pentru Examenul de Rezidențiat, persoanele din jurul său, familia și mentorul din privat au fost mereu alături de acesta și i-au oferit susținere și sfaturi pentru a trece peste momentele dificile.

  Acesta consideră că întreaga perioada din facultate a reprezentat un factor important în dezvoltarea carierei sale, o amintire dragă fiind finalizarea ultimului examen din anul 6. Chiar dacă și-ar fi dorit ca, pe parcursul profesional, să fi abordat cu o mai mare atenție toate aspectele ce țin de stomatologia generală, acesta consideră esențială punerea în balanță a studiului cu petrecerea timpului liber și îi sfătuiește pe studenți să se bucure de fiecare clipă pe care o au în studenție dar să și studieze, pentru că este o profesie ce impune respect și solicită responsabilitate.

 

 

Stoian Alexandru-Rareș, absolvent al Facultății de Medicină Generală, în prezent activând în cadrul Chirurgiei Generale, ne împărtășește impactul pe care perioada studenției l-a avut asupra cariera sale. Cea mai frumoasă amintire din această perioadă fiind asociată cu biofizica iar un moment relevant pe parcursul profesional al acestuia a reprezentat-o alegerea carierei didactice.

Un sfat pe care și l-ar da ca student ar fi să învețe mai mult și le transmite studenților să trateze parcursul lor în dezvoltare cu perseverență căci așa vor reuși să atingă orice scop și-au propus.

 

 

Dorin Ionescu, absolvent al Facultății de Medicină Generală și, în prezent, cadru didactic în cadrul acestei facultăți, ne împărtășește despre parcursul acestuia și despre faptul că, atunci când îți dorești să atingi obiectivele pe care ți le propui, nu există drum fără obstacole. Pentru acesta, cea mai frumoasă amintire din timpul studenției a constituit-o întâlnirea cu ”spitalul și, pe parcursul anilor de studiu, au fost persoane ce l-au inspirat, l-au susținut și au constituit un model de urmat. Un moment relevant în ascensiunea lui a fost chiar întâlnirea cu unul din cadrele didactice, eveniment ce și-a pus amprenta asupra evoluției acestuia.

Dacă și-ar putea da un sfat pentru anii de studiu, ar fi acela de a avea mai mult curaj.  În ceea ce privește generațiile actuale, el le transmite să își găsească țelul și să își identifice drumul, pentru că știe că acestea sunt elemente esențiale în drumul parcurs pentru realizarea unei cariere de succes.

 

 

Zamfir Cristian, absolvent al Facultății de Medicină Generală, iar în prezent rezident în Ortopedie Pediatrică, își amintește cu drag despre lucrările practice de anatomie. El consideră drept factori importanți în această profesie o documentare mai aprofundată asupra specialității alese și participarea la cursuri practice (gen Knots and Sutures). Pe parcursul perioadei de dezvoltare a acestuia, a avut alături persoane ce i-au oferit o imagine mai amplă și corectă asupra specialităților chirurgicale și transmite mai departe studenților să își aleagă cu mare grijă specialitatea.

 

 

Iana Oana, absolventă a Facultății de Medicină Generală și rezident endocrinolog susține că, important în dezvoltarea unui viitor medic este să stai cât mai mult la patul bolnavului pentru a acumula cât mai multe informații necesare acestei profesii și să ai alături oameni care să te mobilizeze la studiu și să îți ofere dorința de evoluție.

Unele dintre cele mai frumoase amintiri din timpul studenției sunt cursurile de nefrologie iar ceea ce le oferă ca sfat studenților, este să învețe continuu pentru a reuși să își atingă țelurile și să își dezvolte cariera pe care și-o doresc.

 

 

Adina Rusu, absolventă a Facultății de Medicina Generală și rezident în Medicină Internă, susține că cea mai frumoasă amintire pe parcursul anilor de facultate a fost chiar emoția și entuziasmul primelor începuturi în "ale medicinii". Aceasta a avut pe tot parcursul anului 4 câțiva discipoli foarte buni care i-au insuflat iubirea pentru medicina internă. Acești oameni care prin modul în care i-au integrat în activitățile medicale zilnice, prin faptul ca nu i-au considerat cantitate neglijabilă a sistemului medical și s-au ocupat în mod serios de studenți, au contribuit enorm la dezvoltarea ei, cât și a colegilor săi.

Ca sfat, ea le transmite noilor generații  să fie conștienți că se înhamă la un drum lung, greu, câteodată chiar nedrept, dar și plin de satisfacții.

 

 

Ionuț Petre, absolvent al Facultății de Medicină Generală și Medic Rezident Endocrinolog, a avut alături, pe parcursul anilor de studiu, oameni ce l-au inspirat să își dorească să învețe, să afle mai multe și, prin modul lor de predare, l-au ajutat să vadă farmecul medicinei, astfel punând bazele dezvoltării acestuia în carieră.

Cea mai frumoasă amintire din timpul studenției a acestuia a fost stagiul de o luna în Iordania pe care l-a câștigat la SCOPE-SCORE. Ca sfaturi, acesta vrea să le spună studenților că este esențial să nu fumeze, să facă sport, să își dea seama cât mai repede cum să învețe eficient, să vadă cât mai mulți pacienți în timpul stagiilor pentru că așa se rețin informațiile cel mai bine, să nu neglijeze activitățile extracuriculare și să se bucure din plin de timpul liber.

 

 

Busnatu Ștefan, absolvent al Facultății de Medicină Generală și medic cardiolog, actualmente prodecanul facultății pe care a absolvit-o ne relatează cum anii de studenție au reprezentat pilonii principali în cariera acestuia. Deși împins de la spate de către tatăl său să aleagă drumul profesional pe care l-a urmat, în prezent consideră că a fost calea potrivită pentru el. Cea mai frumoasă amintire o constituie promovarea cu brio a examenului de Fiziologie din anul II. El consideră că implicarea în activități mai degrabă specifice decât o abordare generală, e mai relevantă în dezvoltarea profesională. Și-ar fi dorit ca, în timpul studenției, să fi participat mai mult la activitățile sportive derulate în cadrul Universității și să se fi implicat în activitățile Societății Studenților. De aceea, ceea ce le transmite studenților în prezent este să nu aștepte doar să fie băgați în seamă și împinși de la spate, ci să “tragă” de cadrele didactice pentru a cere informații atunci când vor avea nevoie și să se implice cât mai devreme în cât mai multe activități pentru a descoperi ce-i atrage iar apoi să se focuseze pe acele arii.

 

 

Matei Mircea Bogdan, absolvent al Facultății de Medicină Generală, medic specialist și doctorand în cadrul UMF ”Carol Davila” București, ne povestește despre câteva amintiri frumoase din perioada facultății. Printre acestea se numără participarea la o întâlnire informală de prezentare a unui laborator de  biologie moleculară, și cursurile cu unii profesori deosebiți de la care a putut învăța importanța felului în care un mesaj este transmis, împachetat în rigoarea academică. El spune că acestor profesori le poartă un respect deosebit pentru că au contribuit la dezvoltarea acestuia prin sfaturi punctuale asupra importanței dezvoltării unei imagini mai reale și de ansamblu asupra vieții de medic, prin responsabilizare, prin felul de a fi aproape de studenți și prin dorința lor de a transfera ceea ce știu tinerilor studenți, într-o manieră deschisă de colaborare.

Acesta și-ar fi dorit ca, în timpul studenției, să fi acordat mai mult timp studiului și să fi participat la programe de cercetare și Erasmus. Ceea ce el le transmite studenților actuali ai facultății este să caute să dezvolte probleme medicale pe care să le discute cu colegii și cu profesorii la cursuri, să își pună mereu întrebări constructive și să fie curioși despre ce învață, pe scurt, să dedice timpul necesar unui studiu complet, aceasta fiind responsabilitatea lor numărul unu, iar timpul cea mai importantă resursă.

 

 

Adriana Ștefan, absolventă a Facultății de Medicină Generală și Junior Doctor secția de Terapie Intensivă - Nou-născuți în Manchester, ne povestește despre câteva momente trăite în perioada studenției: Am avut niște emoții teribile când am fost voluntar în perioada facultății. Era primul meu voluntariat, singurul din lista imensă pe care o citisem și inițial presupunea să petrecem timp în weekend cu niște copii de pe o secție. Nu știu cum să descriu avalanșa de fericire, frustrare, furie, compasiune și multe alte emoții care m-au traversat în prima zi. Am intrat într-un departament mic și modest utilat al unui spital din centrul Bucurestiului. În fiecare cameră mică de 5-10 metri pătrați erau cate 2-3 copii cu vârste între cateva luni și câțiva anișori. Unii erau cu părinții, alții abandonați, însă toți erau fericiți că cineva îi vizita și se juca cu ei. N-am dat mult atunci, dar am primit enorm.

Pe parcursul procesului de a se dezvolta, aceast a avut alături nenumărate modele ce au inspirat-o: avem un stil de învățământ în UMF ușor academic, nu neapărat practic. Asta a creat niște personalități frumoase pe alocuri care sunt mari lectori universitari și care știu să împărtășească teoria într-un mod foarte impresionant și ușor de reținut. Aceștia au contribuit constant în evoluția atât personală, cât și profesională: Cred că propriul exemplu este mai mult decât suficient pentru a fi inspirațional. Îmi amintesc când am mers la concertul de pian al profesorului de cardiologie. A fost fascinant să observ cât de versatil poate fi un om cu o carieră impresionantă în medicină. Sau să văd cum doctori importanți pentru pacienți erau niște profesori extrem de dedicați și reușeau să le îmbine pe ambele cu grație, deși aveau același număr de ore de muncă asemenea celorlalți. Ba mai mult, nici nu se plângeau!

În perioada studenției, aceasta a acumulat mai multe amintiri frumoase chiar dacă unele dintre ele par repetitive: În cadrul lucrărilor practice, trebuia uneori să lucrăm în echipă, întreaga grupă, și să punem un diagnostic, să propunem tratamentul și să discutăm prognosticul. Reușeam, de cele mai multe ori, să propunem un plan potrivit, iar asta mă făcea foarte fericită, mă făcea să mă simt ca un doctor. Mă bucuram tare mult și de apartenența la un grup creativ și pasionat de ceea ce face, iar fiecare experiență îmi oferea oportunitatea să îmi cunosc și mai mult colegii.

Deși a întâmpinat numeroase provocări în cariera sa, cum ar fi să obțină un scor potrivit la examenul de limbă, să obțină documente pentru plecare, să se gândească la plecarea propriu-zisă, aceasta a știut că nimic nu e ușor și susține că dacă dorința e mare, ești ușor mai naiv și sari în bazin, și abia ulterior înveți cum să înoți. Câteva lucruri pe care le-ar schimba ca studentă ar fi să facă mai mult voluntariat, să dobândească skilluri de comunicare și management al oamenilor și ar lupta mai mult pentru cauze sociale. De asemenea, ar face mai multă cercetare în facultate până ar avea ceva oficial: un articol, un poster, ceea ce contează ulterior, în viața de profesionist.

Nu în ultimul rând, aceasta sfătuiește studenții să fie onești cu ei înșiși să accepte provocările și să învețe din nereușite. Mereu găsești oameni în timpul facultății care să te inspire, important e să îi privești cu multă curiozitate și, dacă îți dorești ceva cu adevărat, îl poți obține - afirmă Adriana Ștefan.

 

 

Amanda Wolkowski, absolventă a Facultății de Medicină Generală și Medic rezident-ORL, ne împărtășește câteva cuvinte despre drumul ei în această carieră. Pentru ea, amintirile frumoase din perioada facultății au fost reprezentate de voluntariat și stagiile în străinătate (unul în Spania, Salamanca și alte 2 în Austria, Viena- AKH și Spitalul de Ginecologie Semmelweiss). Aceasta a participat la numeroase programe de voluntariat, a activat atât în SSMB, unde a luat pentru prima dată contact cu “pulsul facultății” și cu activitățile extracurriculare. Aici și-a descoperit curajul și pasiunea de a vorbi în public. Apoi, în cadrul CEDRU - ForLife, a organizat evenimente științifice pentru studenți unde a legat prietenii, a descoperit pasiunea de a-i învăța pe ceilalți și și-a întâlnit jumătatea. 

Aceasta sfătuiește studenții să aibă încredere, curaj de a insista acolo unde nu înțeleg, de a-și cere drepturile, de a fi cei care cer, de a nu aștepta să li se ofere, de a fi ei înșiși pentru că nimic nu este mai important decât să te cunoști pe tine, la finalul celor 6 ani. Iar pe partea profesională ea sfătuiește studenții să stea mai mult în gărzi, să participe mai mult la activitatea clinică și să întrebe. Să nu le fie frică să întrebe ceea ce nu au înțeles sau să nu dea acel răspuns de frică să nu fie greșit. Să aibă încredere în ei!

 

 

Sebastian Zăvoian, absolvent al Facultății de Medicină Generală și Gastroenterolog pediatru, ne transmite faptul că totdeauna sunt multe momente cheie. Sunt legate de deciziile pe care le luăm pentru traiectoria profesională, de seriozitatea cu care ne pregătim pentru examene, interviuri etc. și apoi momentele când întâlnim persoane care vor deveni mentori, prieteni sau poate parteneri de viață sau profesionali. Acesta susține că avem nevoie de modele, poate în medicină mai mult decât în alte profesii. El menționează că pe parcursul anilor, a avut modele în profesori și cadre didactice, dar și în colegi și prieteni care știau mai mult decât acesta la examene sau la stagii.

Fiind conștient că, dacă ar fi ușor, multă lume s-ar face medic, el transmite studenților din punct de vedere profesional să trateze fiecare curs și stagiu ca și cum vor face carieră în domeniul respectiv, să fie entuziaști și recunoscători că pot studia. În același timp, să fie sociabili, să-și facă prieteni adevărați și să se bucure de ce oferă Bucureștiul și viața de student pe partea socială. Să fie prietenoși, colegiali, respectuoși cu colegii și cadrele didactice și să se implice în activități de voluntariat, pentru comunitate, pentru avansare profesională, pentru a acumula cunoștințe noi. El susține că un medic bun e bine citit, are cultură, e plăcut de oameni și are calități de lider.

Drept concluzie, îi îndeamnă pe studenți să se bucure de viață, de timpul petrecut cu colegii și cu prietenii, de petreceri, de muzeele și teatrele din București, de munte și de mare, de Sighișoara și Ardeal, de mănăstirile din Moldova, și nu în ultimul rând, de timpul petrecut cu familia. E un sfat pentru toate vârstele: bucură-te de momentul prezent, pentru că foarte probabil este unic.

 

 

Alexandroaia Camelia, absolventă a Facultății de Medicină Generală și medic rezident, susține că a avut alături, în procesul dezvoltării carierei, mulți medici, dar și colegi excepționali chiar din timpul studenției. Aceștia, au susținut-o prin discuții, sfaturi, răspunsuri gândite la toate framantarile. De asemenea, medicii nu i-au oferit doar permisiunea de a merge în spital după ei ci mai ales i-au oferit încredere. Își amintește că, pe parcursul anilor, a avut parte de mai multe momente frumoase precum o conferință ținută de domnul Profesor Doctor Dan Mircea Enescu în facultate, în cadrul ZEM. N-am mai văzut pe cineva care să ne privească așa, n-am mai auzit pe cineva care să vorbească cu atâta dragoste despre copii care nu sunt ai lui, să ne vorbească din adâncul sufletului cu o voce înceată într-un amfiteatru plin până în ultimul rând, într-o liniște fantastică! La fel de magistral cum mânuiește bisturiul în cazuri în care nimeni altcineva nu intervine, la fel ne-a scris o importantă lecție fiecăruia, în suflet. Mulți au plâns. Am plâns și eu. Pur și simplu acea micuță coardă din fiecare nu a putut sta fără să vibreze.

De asemenea, pentru aceasta, prima naștere cezariană și resuscitările pe care le-a văzut în anul I în spitalul Floreasca, constituie amintiri plăcute: Acolo mi s-a pus prima dată în mână seringa și branula. Acolo am intubat prima dată. Floreasca e spitalul meu de suflet. Am întâlnit oameni de-a dreptul extraordinari. Țin minte că la prima resuscitare văzută în viața mea, s-au mișcat atât de repede încât pentru mine a fost năucitor. Știu doar că m-am lipit de perete și mă uitam la tot ce făceau. Era linie izoelectrica, iar după vreo 4-5 minute doamna trăia. Mi-au dat lacrimile. Acea fază a bătut orice film, orice povestire.

În încheiere, Alexandroaia Camelia lasă un sfat către studenți: Să învețe serios, din tot sufletul. Pacienții merită ce e mai bun. Dacă nu poți fi cel mai bun pentru tine, cu ce faci tu, cum poți fi pentru alții? Cea mai importantă persoana din viața ta ești tu - tu trebuie să fii, în primul rând, mulțumit, împlinit, iar partea profesională are o mare pondere. Să aibă pretenții de la ei pentru a putea avea și de la alții. Să nu scadă standardele, ci să-i ajute și pe alții să crească. Să se dezvolte și pe alte planuri - că asta face un om de cultură. Să citească și altceva, să citească mult, din toate domeniile. Să facă sport că e vital. Să se scufunde în artă, în cultură, în istorie, să fie curioși, să își pună întrebări și să-și răspundă lor și să răspundă și altora. Să călătorească - dar nu ca o recompensă pentru muncă, ci ca parte a educației, de a te forma ca om, să vadă ce puțin au alții și să fie recunoscători pentru ce au, să vadă că alții au mai mult și să muncească pentru a avea și ei  Să fie autodidacți și mereu activi, vii, să nu se plictisească, să nu piardă timpul. Timpul e cel mai prețios. Să iubească. Să iubească oamenii. Și să se iubească pe ei.